
În urma unei cercetări destul de amănunțite pe internet și în literatura care cuprinde obiceiuri și tradiții populare demult uitate, am descoperit acum ceva timp cu greu că se poate să fi existat cândva și un dans al măștilor, care se joacă o dată cu venirea primăverii. Așa cum am promis în articolul anterior despre Dragobete, am revenit cu o povestioară interesantă despre Dansul Măștilor.
În unele zone izolate ale României, în perioada dintre sărbătoarea Dragobetelui și Mărtisor, se dansează Dansul Măștilor. Acesta este un dans menit să alunge spiritele rele și să aducă primăvara în siguranță. Ce este ciudat referitor la “Dansul măștilor” este faptul că este realizat de către 9 dansatori cu măști de babe și simbolizează cele nouă babe din martie, sau Baba Dochia și cele 9 cojoace. Conform unor autori, măștile funcționează practic după o logica a luptei dintre bine și rău, unde adesea răul, dacă nu este învins este fie alungat sau metamorfozat. Purtarea măștilor în cadrul Dansului Măștilor are rolul de a sărbătorii energia vitală aflată în noi și puterea necesară care ne face să biruim problemele noastre din viața de zi cu zi.
“Toate spiritele profunde au nevoie de o mască” afirmă Friedrich Nietzsche. Măștile sunt prezente frecvent în cultura populară, mai ales în dansurile ceremoniale. Purtăm măști zilnic(datorită distanțării sociale și din cauza pandemiei), purtăm măști de Halloween, de anul nou(dansul caprei și al ursului) și acum și pentru Dansului Măștilor.
Toate acestea au loc imediat după ce se aleg babele de Dragobete. Conform “Dicționarului de simboluri și arhetipuri culturale”, al șui Ivan Evseev tipărit în 1994 babele sunt considerate ca fiind femei batrâne, prezente în mitologia românească ca o întruchipare a strămoșului mitic de linie feminină. Dincolo de povești și legende, se spune despre babele din martie că ar fi femei cunoscătoare ale plantelor de leac și inițiate în tainele divinației. O alta abordare, ar fi că babele sunt un fel de divinități meteorologice, foarte active la începutul primăverii. Legenda spune că vremea capricioasă de la începutul lunii martie, se datorează toanelor babelor.
Babele apar în mitologia calendaristică, fiind primele 9 zile, sau în anumite zone ale țării primele 12 zile ale lunii martie. Strămoșii noștri știau că primele zile din luna martie sunt fie prea calde fie prea reci, și prin urmare au numit aceste zile – zilele babelor. Cea mai cunoscută dintre babe este Baba Dochia. Se spune ca Baba Dochia, care simbolizează iarna ce a trecut a inceput să urce pe munte cu 9 sau 12 cojoace. Datorită vremii schimbătoare, Baba Dochia, renunță treptat la cojoace pe măsura ce urcă muntele cu oile, iar în cele din urma este surprinsă de ger și înghețată. Multe babe malefice din basmele romanești au soarta asemănătoare, precum Baba Cloanță(mama zmeilor), Baba Coja(spirit feminin malefic) și Baba Hârca(locuiește într-o văgăuna ascunsă din locuri neumblate). Legenda spune că zeii au transformat-o pe Baba Dochia în stâncă, pentru a rămâne amintire și așa au luat naștere Babele din Munții Bucegi.
Babele sunt reprezentate în natură sub trei forme: Babele din Muntii Bucegi – sub forma pietrelor și stâncilor verticale șlefuite de vânt; statui construite de om în zona de stepă a Europei de Est; și o altă semnificație, cel puțin în România, probabil cea mai cunoscută este apariția lor în mitologia calendaristică, sub forma de Zilele Babelor(1 – 9 sau în alte zone ale țării 1 -12 martie). Acestea marchează schimbările lente și capricioase ale începutului de primăvară. Cea mai cunoscută dintre ele este Baba Dochia(baba din 1 martie), care se crede că ar fi mama Dragobetelui, care apoi este urmată de 9-12 babe sau cojoace(simbolizând lunile anului ce urmează), marchează ascendența principiului feminin în viața naturii, societății și psihologiei colective(Ivan Evseev,1994).
Am încercat aici să expun pe scurt câteva lucruri demult uitate despre sărbătorile care au loc înainte de echinocțiul de primăvară, mai exact Dragobetele, Marțișorul și ziua femeii sau a mamei. Din nefericire aceste mici tradiții sunt aproape în totalitate înlăturate datorită noilor sărbători mondiale și occidentale precum Valentine’s Day și Black Friday. Cu toate acestea sper că aceste mici tradiții să nu dispară complet niciodată din calendarul de sărbători al românilor. Acum pentru că am ajuns aici, voi încheia acest articol cu un scurt video preluat de pe youtube realizat de către Marius Zgâianu și colaboratorii săi. Dacă v-a plăcut acest articol, vă rog să lăsați mai jos un like sau un comentariu și ne vedem data viitoare.