Ne plac zilele plac zilele de iarnă, dar mai mult ne plac sărbătorile, mai ales acelea când se sărbătorește dragostea precum Valentine’s Day și Dragobetele. Valentine’s Day este sărbătoarea internațională a dragostei și este sărbătorită în SUA și în întreaga lume pe data de 14 februarie.
Știați că Dragobetele este de fapt echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day din SUA ?
Cum a apărut Dragobetele:
Dacă facem o asociație între Dragobete și alte zeități ale dragostei și dorinței din mitologia greacă și romană, putem spune că acesta este echivalentul lui Eros, Cupidon sau Amor. Adica – “Dragobetele”, în mitologia greacă este numit Eros, fiul lui Ares și al Afroditei, iar în mitologia romană este cunoscut sub numele de Cupidon, fiul zeiței Venus.
Această divinitate apare sub înfățișarea unui copil frumos, uneori înaripat, dar în același timp temut, deoarece era un bun arcaș și săgeata lui nu rata niciodata ținta. Victimele lui, pot iubi doar o singură dată în viață. Dacă această dragoste se dovedește a fi neîmplinită, viața victimelor, fie zei sau oameni va fi mistuită de cele mai sinistre chinuri ale dragostei.
În mitologia românească, Dragobetele este considerat de către diferiți autori ca “patron al dragostei și bunei dispoziții” sau “fiu al Babei Dochia”, fiind descris adesori ca o făptură mitică, tânără, voinică, frumoasă și nemuritoare, cu o parte omenească și una cerească. Dragobetele nu poate fi văzut de către oameni deoarece lumea în care trăim a devenit plină de întuneric și fărădelegi.
Tot de Sărbătoarea Dragobetelui se aleg babele. Conform “Dicționarului de simboluri și arhetipuri culturale”, al lui Ivan Evseev tipărit în 1994 babele sunt considerate ca fiind femei bătrâne, prezente în mitologia românească precum o întrunchipare a strămoșului mitic de linie feminină. Dincolo de povești și legende, se spune despre babele din martie că ar fi femei cunoscătoare ale plantelor de leac și inițiate în tainele divinației.
Babele sunt reprezentate în natură sub trei forme: Babele din Munții Bucegi – sub forma pietrelor și stâncilor verticale șlefuite de vânt; statui construite de om în zona de stepă a Europei de Est; și o alta semnificație, probabil cea mai cunoscută este apariția lor în mitologia calendaristică, sub formă de Zilele Babelor(1 – 9 sau în alte zone ale țării 1 -12 martie). Acestea marchează schimbările lente și capricioase ale începutului de primavară. Cea mai cunoscută dintre ele este Baba Dochia(baba din 1 martie), care se crede că ar fi mama Dragobetelui, care este apoi urmată de 9-12 babe sau cojoace(simbolizând lunile anului ce urmează), care marchează ascendența principiului feminin în viața naturii, societății și psihologiei colective(Ivan Evseev,1994).
Probabil autorii au făcut această caracterizare pentru Dragobete, deoarece data de 24 februarie, se află undeva între sfârșitul iernii și începutul primăverii. Înainte de echinocțiul de primăvară, natura se reînoiește și începe sezonul de împrechere al mai multor specii de animale, mai ales al păsărilor. Dragobetele este de fapt ziua îndrăgostiților și marchează începutul primăverii, deoarece în această perioadă, vegetație se înverzește, păsările migratoare se întorc, iar animalele ies din adăposturile lor de pe timpul iernii.
Cum se sărbătorește Dragobetele ?
Conform unor obiceiuri din sudul României, se spune că fetele se trezesc dimineața și încep să facă ordine în casă, pentru că urmează să primească oaspeți. Curățenia de primăvară simbolizează un fel de purificare a casei care are ca scop alungarea spiritelor rele. Adeseori se folosește un măturoi din nuiele de mesteacăn. Se spune despre mesteacăn că este un simbol al noilor începuturi, al marilor ambiții și are un rol protector pentru casă și protejează împotriva spiritelor rele.
Dat fiind faptul că Dragobetele este o sărbătoare pentru “fete si baieți mari” aceștia merg în pădure să caute împreună flori. Când găsesc florile fetele tinere rosteau un descântec scurt: “Flori de fragă / Din luna lui Faur / La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparți”. Se mai spune despre Dragobete, conform lui Constantin Radulescu – Codin, în lucrarea sa “Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele”, că acesta este de fapt un tânăr iubăreț care umblă prin păduri să umilească fetele și femeile singure, care nu s-au bucurat de sărbătoarea lui.
Unele fete adună zăpada zânelor(zăpadă care se poate aduna doar în data de 24 februarie), care apoi este topită și folosită în anul ce urmează pentru descântece de dragoste și fertilitate. Dacă Dragobetele te prindea fără pereche, și nu atrăgeai deloc atenția sexului opus, se spune că vei fi singură pentru tot anul ce urmează.
Mai târziu se aprind focuri de tabără pe dealurile din jurul satului. Cu toții știm că focul este un element sacru în diferite culturi. Nu e surprinzător să aflăm că tinerii se adunau în jurul focului fie pentru a se face surori și frați de cruce, fie pentru a se logodi pentru un an. Se spune că: logodna care are loc de Dragobete, durează doar un an de zile, prin urmare în anul viitor va fi necesar ca tinerii să își reînoiască logodna dacă rămân împreună. Cât despre surorile sau frații de cruce, tinerii sau tinerele care își amestecau sângele de Dragobete, rămâneau prieteni adevarați pentru toată viața.
Chiar și animalele din gospodării aveau parte de tratament special, adică erau mai bine hrănite, și probabil lăsate libere în ogradă, deoarece, o dată cu venirea primăverii, începe și perioada de împerechere a animalelor. Sacrificarea animalelor, precum tăierea porcului, sau a altor păsari de curte, este strict interzisă de Dragobete.
Pentru ca Dragobetele să nu se înfurie, de sărbătoarea lui, tinerilor le este interzis să plângă sau să aibă conflicte cu cei din jur, mai ales cu fetele, deoarece aduce ghinion pentru tot anul ce urmează. O dată cu venirea serii, fetele nemăritate, sau care au fost singure în această zi de sărbătoare, obișnuiesc să își pună busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț.
Tot de această sărbătoare se aleg babele. În luna martie sunt de fapt 9 babe, fiecare babă fiind echivalentă cu o zi de la începutul lunii martie. De exemplu prima zi a lunii martie este prima babă, a doua zi a lunii martie (2 martie) este a doua babă și așa mai departe până în data de 9 martie care este a noua babă(9 martie). Se spune că dacă în ziua(adică baba) pe care ai ales-o este vreme frumoasă cu soare se anunță pentru tine un an prosper, iar dacă este vreme urâtă precum ploaie, ninsoare sau vânt puternic va fi pentru tine un an păgubos.
Am încercat aici să expun pe scurt câteva lucruri despre Sărbătoarea Dragostei la români sau Dragobetele. Din nefericire, această superbă sărbătoare este aproape în totalitate înlăturată, din cauza noii sărbători internaționale și comerciale – Valentine’s Day. Cu toate acestea sper ca Dragobetele să nu dispară niciodată din calendarul de sărbători al românilor. Dacă v-a plăcut acest articol, vă rog să lăsați mai jos un like sau un comentariu și ne vedem data viitoare când voi încerca să scriu pentru dumneavoastră un articol separat despre Dansul Măștilor, obicei izolat si aproape uitat din zona de nord – est a României, care are loc în perioada dintre sărbătoarea Dragobete și 9 martie.